Povestea din 2013, august

(Serafim Tiulete – OSCE Craiova)

„As vrea sa impartasesc cu voi putin din experienta mea cu Dumnezeu in pregatirea taberei de engleza.

Cativa oameni din State, cativa oameni din Romania si cu un Dumnezeu bun si credincios inaintea noastra am format o mare echipa si am pornit la drum sa organizam tabara de engleza.

De la prima intalnire am decis ca Dumnezeu sa fie parte din planul nostru inca de la inceput si nu doar sa cerem binecuvantarea peste ceea ce noi planuim. Acest lucru ne-a ajutat sa stam aprope de Domnul ca si echipa, sa ne rugam constant pentru tabara.

Cu o saptamana inainte de tabara m-au sunat cativa studenti sa-mi spuna ca a intervenit ceva, ca le pare rau, dar ei nu mai pot sa ajunga in tabara.  Atunci stresul m-a acaparat in intregime pentru ca oricum nu erau foarte multi studenti inscrisi. In secunda urmatoare un gand mi-a strafulgerat mintea: undeva in toiul pregatirilor L-am scos pe Dumnezeu din echipa. Mi-am adus aminte ca a trecut ceva vreme de cand nu m-am mai rugat nici pentru tabara, nici personal, ci m-am lasat purtat de valul grijilor si al responsabilitatilor. M-am oprit din ceeea ce faceam si m-am rugat, mi-am cerut iertare pentru ca am incercat sa rezolv lucrurile prin propriile mele forte.

De ce l-am numit mai sus Dumnezeu bun si credincios? L-am numit asa deoarece, cu 3 zile inainte de tabara, acei oameni care s-au retras au sunat sa-mi zica ca s-au razgandit si, ca daca se mai poate vor, sa vina in tabara si mai mult de atat, sa aduca cativa prieteni impreuna cu ei.Pentru mine acest lucru a fost o minune, o incurajare venita din partea lui Dumnezeu pentru mine personal.  Aceasta experienta mi-a intarit credinta in El. Sper ca aceasta experienta a mea sa fie o incurajare si o provocare pentru toti la a ne ruga mai mult, la a sta mai mult in prezenta Lui si a-L implica pe Dumnezeu in toate planurile noastre.  „

Comentariile sunt dezactivate.